Trăiesc un moment emoționant, felicitând din suflet colegii de la Camera Națională a Cărții cu ocazia celor 75 de ani de la fondare. Pentru noi, basarabenii, această aniversare are o semnificație aparte, având în vedere istoria zbuciumată prin care am trecut. Consider că această instituție a avut un parcurs de succes, mai ales după 1991, contribuind la integrarea internațională a cărții și la consolidarea patrimoniului cultural.
Am cunoscut și colaborat cu echipe valoroase de la CNCRM, în special în perioada în care am fost viceministru și ministru al Educației și Culturii. Cunosc din interior această instituție și rolul esențial pe care îl are în relația cu ministerele, bibliotecile și editorii din țară. Am apreciat eforturile lor în organizarea de evenimente, precum Salonul de Carte și Bookfest, menite să atragă publicul, în special tinerii, în lumea cărții.
Ca om al cărții și rector al Universității de Stat, cred cu tărie în puterea educației și în misiunea culturii scrise. Chiar dacă trăim vremuri complicate – pandemie, război, crize – sunt convins că, prin eforturi comune, vom depăși orice obstacol. Le doresc colegilor de la Cameră mult succes în continuare și un sincer „La mulți ani!”.
Vreau din start să felicit Camera Națională a Cărții cu ocazia aniversării a 75 de ani – un moment important pentru o instituție care are o contribuție esențială la păstrarea memoriei culturale și instituționale a Republicii Moldova. M-am apropiat de activitatea acestei instituții când eram președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, tineret, educație și mass-media. Atunci, în contextul unei propuneri legislative, am înțeles cât de important este ca această instituție să-și păstreze independența.
Am vizitat personal Camera Națională a Cărții și am înțeles că ea conține nu doar informație bibliografică, ci și o parte vitală din identitatea și istoria noastră ca stat. Este o instituție care reflectă evoluția Moldovei și ar trebui să fie mai cunoscută și mai apreciată. Sper ca, în timp, Camera să devină un punct de referință pentru toți cetățenii – o sursă de adevăr istoric și un spațiu de acces deschis la tezaurul nostru cultural și editorial.
Le doresc tuturor celor care activează acolo – conducere și colectiv – un viitor prosper, bazat pe inovație, recunoaștere și o bună colaborare cu societatea și autoritățile. Avem nevoie de astfel de instituții solide pentru a construi un viitor sănătos, ancorat în cunoaștere și memorie.
Consider că despre Camera Națională a Cărții trebuie vorbit nu doar ca despre o sursă de informație, ci ca despre un adevărat centru al cunoașterii. Informația pe care o gestionează – despre ce se editează în Republica Moldova, cine publică și ce valoare au aceste publicații – are o importanță majoră, mai ales în plan istoric și arhivistic. În epoca tehnologiei informaționale, prezența într-un sistem editorial și statistic național și internațional este esențială, iar această prezență este asigurată tocmai de Camera Națională a Cărții.
Am simțit mândrie atunci când colegi din străinătate au reușit să acceseze ediții publicate la noi, datorită datelor furnizate de Cameră. Apreciez și rolul său în completarea fondurilor bibliotecilor din teritoriu, prin mecanisme precum Depozitul Legal. Documentarea și conservarea patrimoniului editorial – inclusiv digital – reprezintă o contribuție culturală de neprețuit.
Cu ocazia aniversării celor 75 de ani, adresez sincere felicitări acestor profesioniști dedicați, adevărați specialiști în domeniu. Le doresc mult succes în continuare și La Mulți Ani din toată inima!
Ghenadie Ciobanu, compozitor, Ministru al Culturii al Republicii Moldova (1997-2001)
Relația mea cu Camera Națională a Cărții a început în anii ’90, nu prin sistemul ISBN, ci prin contactul direct pe care l-am avut ca editor. La început, priveam cu reticență instituțiile statului, mai ales când reprezentanții Camerei insistau să le oferim exemplarele obligatorii ale cărților tipărite la Tiraspol. Totuși, perseverența lor ne-a făcut să înțelegem importanța păstrării memoriei editoriale.
Alături de Camera Națională a Cărții, și Biblioteca Universitară din Bălți a fost una dintre puținele instituții care a strâns și păstrat toate cărțile noastre din acea perioadă. Astăzi, multe titluri care nu mai există în arhiva Editurii Cartier pot fi găsite doar la Cameră. A devenit clar că rolul lor în conservarea memoriei culturale e esențial.
Am fost parte din discuțiile privind reducerea numărului de exemplare pentru Depozitul Legal – de la 17 la 4 – considerând că o cantitate mai mică duce la o gestionare mai responsabilă. Deși inițial Camera a privit cu rezervă această schimbare, cred că a fost o decizie bună.
Depozitul Legal a rămas, în mod firesc, la Camera Națională a Cărții, în ciuda mai multor încercări de a-i schimba locul. A fost o alegere corectă, pentru că această instituție a demonstrat consecvență și grijă față de carte, mai ales în anii grei ai tranziției. La 75 de ani de existență, le urez continuitate și sper să fim martori și la sărbătorirea centenarului Camerei Naționale a Cărții.
Camera Națională a Cărții este, în opinia mea, o instituție extrem de importantă pentru cultura și industria editorială din Republica Moldova. Îmi amintesc perioada 2009–2010, când lucram la modificarea Legii Activității Editoriale. Atunci s-a discutat intens dacă această instituție ar trebui să-și păstreze autonomia. Noi, editorii, am insistat să rămână o structură de sine stătătoare, pentru că își îndeplinea bine rolul și nu vedeam rostul unei schimbări nejustificate.
Mă bucur că, și în proiectul actual de modificare a legii, atribuțiile Camerei sunt definite clar. Asta va contribui la o activitate și mai eficientă. Ce apreciez în mod special este faptul că de la Cameră primim o imagine detaliată și clară a pieței editoriale – câte cărți se editează anual, în ce limbi, cu ce tiraje, câte coli de tipar se produc etc. E o statistică valoroasă, care lipsește în multe alte țări.
Această transparență ne ajută să înțelegem direcțiile în care se dezvoltă industria cărții. Da, sunt întotdeauna lucruri care pot fi îmbunătățite, dar în ansamblu lucrurile merg bine. Și cred în continuare că decizia de a păstra Camera Națională a Cărții ca instituție autonomă a fost una corectă.
Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi sociologice colaborează activ cu Camera Națională a Cărții de mai bine de un deceniu, iar această colaborare a fost una constantă și benefică. În toți acești ani, am publicat numeroase articole științifice, atât în culegeri cât și în revista noastră – Revista de Filozofie, Sociologie și Științe Politice. Autorii implicați, inclusiv eu, am susținut valorile științei deschise și ne-am angajat să facem accesibile rezultatele cercetării.
Consider că este esențial ca lucrările științifice să fie vizibile și accesibile nu doar comunității academice, ci întregii societăți. De aceea, indexarea publicațiilor, obținerea codurilor ISBN și ISSN și diseminarea rezultatelor în baze de date internaționale sunt pași necesari. Aceste procese contribuie la recunoașterea efortului cercetătorilor și la circulația rapidă a cunoașterii.
În calitate de cercetător în domenii precum științele politice, relațiile internaționale, securitatea umană și bioetica, consider că știința trebuie să răspundă provocărilor actuale – fie ele sociale, de mediu sau legate de accesul la servicii publice. Este important ca rezultatele cercetării să ajungă la beneficiarii direcți și indirecți și ca societatea să înțeleagă rolul esențial al cercetării în dezvoltarea sa.
În acest context, Camera Națională a Cărții joacă un rol crucial în evidența, codificarea și promovarea acestor lucrări. Prin sprijinul oferit cercetătorilor, contribuie la întărirea unei culturi științifice deschise, responsabile și relevante pentru societate.
Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova este o Instituţie importantă în sistemul info-documentar din Republica Moldova şi aş vrea să remarc în primul rând colaborarea pe care o are Universitatea de Stat din Moldova şi în special „Departamentul comunicare şi teorie a informării” cu această instituţie pe filiera pregătirii specialiştilor din domeniul info-documentar. Pe parcursul existenţii specialităţii „Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională” în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, de nenumărate ori am venit în această instituţie cu studenţii pentru a demonstra la faţa locului, care este contribuţia şi aportul a Camerei Naţionale a Cărţii la evidenţa, păstrarea şi valorificarea patrimoniului naţional tipărit pe teritoriu Republicii Moldova. Am avut de nenumărate ori ocazia de a participa şi la evenimentele lansate de Camera Naţională a Cărţii, precum şi suportul acestei Instituţii în a cunoaşte publicaţiile, produsele, serviciile pe care le oferă această Instituţie, tuturor celor care sunt interesaţi de producţia editorială publicată pe teritoriu Republicii Moldova. Sperăm că şi în viitor această colaborare va fi fructuoasă şi v-om simţi permanent suportul şi sprijinul Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova în pregătirea viitorilor specialişti, pentru bibliotecile din ţară, colegiile de redacţie, instituţiile de informare dar şi alte instituţii, organizaţii care fac parte din sistemul info-documentar din ţara noastră.
Nelly Ţurcan, doctor habilitat, profesor universitar, cercetător, Universitatea de Stat din Moldova
Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi aici, în acest loc al memoriei, pentru că așa percep Camera Națională a Cărții – nu doar ca o instituție care furnizează servicii bibliografice sau editoriale, ci ca pe un adevărat păstrător al memoriei naționale.
Lucrez de mulți ani în domeniul bibliotecii și am avut de-a lungul timpului numeroase ocazii de colaborare cu această instituție. La început o știam mai ales prin CIP – Catalogarea Înainte Publicării, dar în timp am văzut cum s-au diversificat serviciile: alocarea codurilor ISBN și ISSN, elaborarea bibliografiei curente, gestionarea Depozitului Legal. Toate acestea contribuie la crearea unei arhive vii, a unei capsule de memorie pentru prezentul care devine, de la o zi la alta, trecut.
Am admirat întotdeauna profesionalismul colectivului de aici – oameni dedicați, bine pregătiți, care nu doar aplică reguli de descriere bibliografică, ci le și creează, le structurează, le transmit mai departe. Într-un fel, sunt primii cititori ai cărților – după autori și redactori, și nu o dată m-am convins că își asumă acest rol cu seriozitate și pasiune. Pentru noi, bibliotecarii, Camera Națională a Cărții a fost întotdeauna un partener de încredere. La Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, unde activez, edităm anual volume de cercetare locală și avem mereu un dialog constructiv cu colegii de aici – ne oferă sfaturi, ne ajută să ne organizăm mai bine munca și ne susțin în tot ce ține de standarde și clasificare.
Am colaborat cu mai mulți directori ai instituției, iar astăzi, sub conducerea actuală, văd o energie nouă, o creativitate care mă face optimistă pentru viitor. Camera Națională a Cărții este o instituție indispensabilă pentru toți cei care publică, cercetează sau organizează cunoașterea. Ei sunt cei care transformă prezentul în patrimoniu, în istorie documentată, în conținut valoros pentru generațiile viitoare.
Le urez mult succes în tot ceea ce fac. 75 de ani nu e doar o cifră, este dovada unui parcurs solid, a unui angajament profund față de cultură, memorie și identitate. Sunt sigură că vor continua să prospere și să fie un far al cunoașterii pentru întreaga societate.
Lidia Kulikovski, doctor, director Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” (1989-2013)
Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova este un partener strategic pentru Academia de Studii Economice a Moldovei, chiar de la înființarea acestei Instituţii în 1991. Bineînţeles că colaborarea noastră se realizează pe diferite tehnologii şi în primul rând Editura Poligrafică cu toată producţia pe care o realizează, o înregistrează la Camera Cărţii, deseori Camera Cărţii ne ajută să facem, asta, în timp record, deci, deseori planul activităţii editorial se realizează în termen foarte strict şi bineînţeles că un sunet pe care noi îl realizăm la Camera Cărţii ne ajută să rezolvăm mai repede la obţinerea ISBN-ului sau ISSN-ului. Bineînţeles că şi revistele care apar la noi în Academia de Studii Economice, avem 3 reviste ştiinţifice şi 2 ziare care sunt realizate în această instituţie, la fel folosesc serviciul de ISSN. Bineînţeles şi biblioteca colaborează foarte mult cu Camera Naţională a Cărţii, participă la diverse activităţi, manifestări ştiinţifice, culturale, informative, toate acestea sunt, este un prilej frumos să discutăm anumite obiective care stai în faţa Instituţiilor info-documentare. Ceea ce pentru noi prezintă mare interes sunt meta-datele pe care le realizează Camera Naţională a Cărţii pentru-că deseori noi confruntăm aceste date când realizăm cataloagele noastre electronice, bineînțeles că folosim şi bibliografia naţională. Schimbul pe care noi îl realizăm cu privire la experienţa de catalogare, de utilizarea standardelor, de descrierea bibliografică foarte mult utilizăm instrumentele de prelucrare a informaţiei pe care le realizează această Instituţie. Deci toate aceste activităţi sunt în folosul activităţii noastre, a Instituţiilor info-documentare şi această conlucrare contribuie foarte mult la calitatea serviciilor pe care noi le prestăm comunităţii noastre academice.
Dacă m-ar întreba cineva cu ce aș putea compara Camera Națională a Cărții din Republica Moldova, aș răspunde fără ezitare: este Fort Knox-ul nostru. Așa cum în citadela americană se păstrează aurul material al unei națiuni, aici este tezaurizat aurul cărții – o comoară inestimabilă de peste un milion de unități de păstrare: cărți, reviste, ziare, broșuri, albume, atlase – tot ce s-a tipărit în țară de aproape un secol.
La o primă vedere, rolul Camerei pare discret, aflat în umbra editurilor și tipografiilor. În realitate, nimic nu iese de sub tipar fără girul ei. Orice carte tipărită este înregistrată prin codul ISBN sau ISSN, ceea ce o face identificabilă oriunde în lume. Apoi, câteva exemplare din fiecare ediție sunt păstrate permanent în depozitul legal – o garanție că nimeni nu poate mistifica originea unei publicații.
Colaborarea noastră, a Editurii Arc, cu Camera Națională a fost întotdeauna firească și respectuoasă. Ne sprijinim reciproc, iar profesionalismul celor care lucrează acolo m-a impresionat întotdeauna. Nu vorbesc doar ca editor, ci și ca autor, ca istoric literar. Am apelat în nenumărate rânduri la ajutorul lor și am primit întotdeauna răspunsuri, soluții, sprijin real. Îmi amintesc, de pildă, cum în anii ’90, căutând o ediție rară a unei traduceri transnistrene după Panait Istrati, am găsit la ei nu doar broșura cu pricina, ci și numerele unui ziar vechi, fotografii și alte documente valoroase. Totul mi-a fost pus la dispoziție cu generozitate, deși era evident că nu era o sarcină „de rutină”.
De-a lungul timpului, volumele bibliografice publicate de Cameră mi-au fost indispensabile în documentarea unor lucrări importante, fie legate de politica editorială din perioada sovietică, fie dintr-o nostalgie personală – căutând cărțile copilăriei mele. Ingeniozitatea cu care au fost structurate aceste bibliografii mi-a economisit timp și mi-a deschis piste noi de cercetare.
Ce admir cel mai mult la această instituție este discreția și dedicarea oamenilor săi. Ei sunt cei care, în tăcere, pun ordine în haosul editorial, clasifică, codifică, păstrează. Ei nu doar conservă cărți – le dau un rost în marele sistem al cunoașterii. Și o fac cu o migală de ceasornicar, cu o răbdare aproape monahală. Sunt, poate, primii cititori ai unei cărți, după autor și redactor. Iar în umbra rafturilor, lasă o lumină: lumina memoriei culturale a unei țări.
Le mulțumesc și îi felicit sincer pentru ceea ce fac. Camera Națională a Cărții nu doar păstrează trecutul, ci oferă o bază solidă pentru viitor. Este o instituție de patrimoniu, o instituție de referință, un adevărat templu al cărții.
Eugen Lungu, critic şi istoric literar, eseist, redactor şef editura Arc
Camera Națională a Cărții din Republica Moldova este una dintre cele mai importante instituții responsabile de protejarea și valorificarea patrimoniului documentar național. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a avut de-a lungul anilor o colaborare strânsă și constantă cu Camera Națională a Cărții, o colaborare care s-a dovedit nu doar utilă, ci esențială în dezvoltarea lucrărilor bibliografice privind patrimoniul local. Bibliotecarii Bibliotecii Municipale au beneficiat de sprijinul oferit de Camera Națională a Cărții atât prin consultații individuale, cât și prin activități de instruire profesională. Aceste eforturi comune au condus la realizarea unor lucrări valoroase – bibliografii tematice, biobibliografii, cataloage editoriale – toate menite să păstreze și să facă vizibil patrimoniul cultural scris.
Camera Națională a Cărții a sprijinit constant nu doar Biblioteca Municipală, ci întreaga comunitate de bibliotecari, având un rol activ în cadrul Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova, precum și în Consiliul Biblioteconomic Național. Grație implicării profesionale a echipei Camerei Naționale a Cărții, numeroși bibliotecari și bibliografi au fost formați și sprijiniți în aplicarea standardelor de descriere și clasificare bibliografică. Activitatea revistei de specialitate a Asociației Bibliotecarilor s-a bucurat, la rândul său, de contribuția semnificativă a Camerei Naționale a Cărții, iar succesul multor proiecte profesionale se datorează implicării echipei acestei instituții.
Echipa Camerei Naționale a Cărții a participat activ la elaborarea de ghiduri de specialitate și a contribuit la implementarea standardelor biblioteconomice, sprijinind prin aceasta modernizarea activității în biblioteci din întreaga țară.
Cu ocazia acestui moment aniversar, dorim să transmitem cele mai calde felicitări echipei Camerei Naționale a Cărții. Vă urăm mult succes în continuare, aceeași pasiune pentru munca de păstrare și valorificare a memoriei scrise, și puterea de a susține în continuare cu profesionalism întreaga comunitate bibliotecară. La mulți ani Camerei Naționale a Cărții!
Mariana Harjevschi, doctor, director Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
