Casa Editurilor – istoria clădirii de pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, Chişinău

În scopul susținerii şi dezvoltării activității editoriale, a industriei poligrafice în Moldova, precum şi eficientizării lucrului colaboratorilor şi redactorilor editurilor, Comitetul Central al Partidului Comunist şi Sovietul Miniștrilor al RSSM au adoptat Hotărârea Nr 236 din 11 iulie 1968 „Privind măsurile de dezvoltare în continuare a bazei tehnico-materiale a industriei poligrafice şi comerţului cu cărți în republică” și au obligat executarea respectivei hotărâri Gosplanul RSSM și Comitetul de Stat a Presei de pe lângă Sovietul Miniștrilor din RSSM, prin prevederea pentru 1971-1975 construcţiei clădirii „Casa Cărții” („Дом книги”) în orașul Chișinău. În clădirea prevăzută, se prognoza să fie amplasate Comitetul de stat a Presei (Departamentul Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi al RSSM), editurile de stat, Camera de Stat a Cărții, Arhiva Camerei de Stat a Cărți, un magazin de cărți și alte unități poligrafice.

Proiectul de sarcină și condițiile tehnice pentru construcția clădirii „Casa Cărții” (ulterior cu numele „Casa Editurilor”) a fost elaborat în anul 1969 de către Institutul de Stat de Proiectare „Moldghiprostroi” (ulterior Institutul „Chișinăugorproiect”).

Clădirea „Casei Editurilor” era planificată să aibă 14 etaje, fiind respectate condițiile şi prevăzute riscurile seismice. Construcția clădirii a fost coordonată şi cooperată de către instituțiile: Gosstroi URSS Hotărârea Nr GF-1-439 din 21.10.1970 (Nr ГФ-1-439) și Hotărârea Gosplanului URSS din 27.01.1971 Nr VI-113/48-54 (Nr ВИ-113/48-54).

În contextul pregătirii orașului Chișinău către sărbătorirea jubileului de „50 ani de la fondarea/crearea RSSM”, Comitetul executiv orășenesc Chișinău (Исполком городского совета депутатов гор. Кишинева), adoptă Hotărârea Nr 154 din 22.04.1971 prin care acordă teren pentru construcția „Casei Editurilor” în partea centrală a Chişinăului, pe strada Lenin (actualmente bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt 180), în schimbul construcţiei altei clădirii din sectorul Râşcani, de pe strada Alioșin (actualmente str. Bogdan Voievod).

 Proiectul individual pentru construcția clădirii „Casei Editurilor” (obiectul Nr 9343) a fost elaborat în anul 1972 de către specialiștii institutului „Chișinăugorproiect” („Кишинёвгорпроект”), arhitecţi – B. M. Zakharov, L. Gofman, A. Jinkin, inginer-șef al proiectului – Goldschlag G. L., constructor principal – Șabsovici I. D.

Construcția clădirii a fost efectuată în perioada: mai 1975 – sfârșitul anului 1979. Principalul coordonator al proiectului a fost editura „Cartea Moldovenească” (redenumită „Cartea Moldovei”) din cadrul Comitetul de Stat al RSSM pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți. Antreprenor General al construcţiei clădirii „Casei Editurilor” a fost Direcția de Construcții Nr 6 (SU-6) trustului „Grajdanstroi”. La construcţia clădirii au participat activ lucrătorii editurilor, tipografiilor, Camerei Naţionale a Cărţii, precum şi din alte structuri ale domeniului poligrafic.

Construcția clădirii s-a finisat în termen şi datorită faptului, că în anul 1980, prin Chișinău a trecut Ştafeta Torţei Olimpice ale „Olimpiadei-80”, care a fost găzduită în urmă cu 40 de ani de Moscova, capitala fostei URSS.

Clădirea „Casei Editurilor” a fost realizată în spiritul arhitecturii realist socialiste. Fiind dată cu succes în exploatare, inaugurarea clădirii a avut loc în iulie 1980.

Clădirea are 14 niveluri la suprafață și alte 2 subterane, cu două intrări separate: centrală dinspre bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt, a doua, din spate dinspre strada Petru Movilă. Este echipată cu 2 scări direcționate, două ascensoare pentru pasageri, cu încălzire centralizată, cu ventilare, cu apă și canalizare, cu electricitate, cu telefonie și radio. Clădirea în exterior este decorată cu teracotă de cotileț, cu piloane din aluminiu și copertine cu stemalite roșii, pentru protecția de lumină solară. Pentru tot spaţiul clădirii a fost instalat un sistem industrial de condiționare a aerului, în încăperi utilizat în sezoanele rece și cald, unic pe timpuri.

Clădirea a fost admisă în exploatare de către Comisia de Stat în baza Ordinului Nr 123 din 26.05.1980 a Comitetului de Stat al RSSM pentru edituri, poligrafie și comerț cu cărți. Aici s-au amplasat următoarele organizații:

Etajul I – organizații gospodărești pentru exploatarea clădirii, librăria Nr 1 „Evrica” (redenumită în „M. Eminescu”);

Etajul 2 şi 3 – Camera de Stat a Cărții (actualmente Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova) cu Arhiva Depozitului Legal;

Etajul 4 – editura „Timpul”;

Etajul 5-6 – editura „Lumina”;

Etajul 7 – Direcția Administrativă a „Casei Editurilor”;

Etajul 8-9 – aparatul Comitetului de Stat al RSSM pentru edituri, poligrafie și comerțului cu cărți;

Etajul 10-11 – editura „Cartea Moldovenească”;

Etajul 12-13 – editura „Literatura Artistică”;

Etajul 14 – etaj tehnic.

În Depozitul Legal a Camerei de Stat a Cărții sunt peste 1,3 mln. de documente: patrimoniul național de tipărituri, include colecția „Basarabiana” (cărți, reviste, ziare perioada sec. XV – înc. sec. XX, cea mai veche carte se datează cu anul 1457), și colecția „Bibliografia Națională a Moldovei” înc. sec. XX – prezent (conține cărți, reviste, ziare, hărți, documente grafice, documente electronice etc.).

La etajul 3 se mai afla sala de conferințe pentru organizarea manifestărilor în domeniul științei și literaturii, precum: prezentări de carte, întâlniri cu oameni emeriți din domeniului culturii, științei şi artei.

La etajul 8 era o sală de conferințe pentru Aparatul Comitetului de Stat al RSSM.

La etajele 4 și 10 se aflau cantine pentru lucrătorii din clădire.

În scopul monitorizării serviciului tehnic și gospodăresc pentru exploatarea clădirii prin Ordinul Comitetul de Stat al RSSM pentru edituri Nr 43 din anul 21.02.1980, la 01.03.1980 a fost creată Direcția administrativă „Casa Editurilor” (Хозяйственное управление „Дом Издательств”).

În timpul cutremurului puternic din 31.08.1986, cu o magnitudine de 7,0 grade pe scara Richter, clădirea nu a avut de suferit. Comisia Specială pentru situații excepționale a verificat clădirea și a constatat că clădirii i-au fost făcute deteriorări minore la tencuiala pereților despărțitori și tavane, care au fost tencuite din nou.

În 1988, prin Ordinul Comitetului de Stat al RSSM Nr 18 din 02.02.1988 Direcția administrativă a „Casei Editurilor” a fost lichidată, cu transmiterea clădirii și funcțiilor pentru exploatarea clădirii Editurii de Stat „Lumina”. Prin Ordinul Nr 26 din 02.01.1991 a Departamentului de Stat al RSSM Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți (ex-Comitetul de Stat al RSSM pentru edituri, poligrafie și comerțul cu cărți) clădirea „Casei Editurilor” a trecut în gestionarea „Direcției economice și producție „Casa Editurilor” (Производственно-хозяйственное управление „Дом Издательств”). În această perioadă în clădire se afla Departamentului de Stat pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți, Camera Națională a Cărții, editurile de stat „Lumina”, „Universitas”, „Hiperion”, „Cartea Moldovei”, „Făt-Frumos”, „Constantin Stere”, „Vasile Coroban”, „Gheorghe Asachi”, Redacția Principală a Enciclopediei Moldovenești, Centrul de Calcul al Departamentului Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți, Departamentul pentru politica de cadre a Guvernului RM, Departamentul pentru funcționarea limbilor, Centrul Național Terminologic, Departamentul pentru Standardizare și Metrologie, Comisia Superioară de Atestare, Departamentul de Stat „Dezvoltare a turismului”.

În timpul Renașterii Naționale prin intermediul editurii „Lumina”, a fost tipărit primul număr al ziarului democratic „Glasul Națiunii”.

În anii ’90 în urma reorganizării activității editurilor de stat și lichidării unora dintre ele, încăperile eliberate au fost date în arendă organizațiilor comerciale și obștești. Ca rezultat, în clădire s-au stabilit edituri particulare: „Logos-Press”, „Press-design”, „Știința”, „Sigma”, „Pagini de aur”, „Prometeu”, „Valmas-Terra”; precum și alte întreprinderi: BC „Universalbank” SA, Business Centru, Reprezentanţa telecompaniei „Mir” sub egida statelor din CSI, radiostudioul „Lumea deschisă” din Fondul mecenatului Soros, Fondul pentru susținere și dezvoltare a business-ului Mic și Mijlociu.

În anul 1993, prin decizia Departamentului de Privatizare de Stat a Guvernului RM spațiile „Librăriei Nr 1 M. Eminescu” au fost transmise SA „Cartea”.

La 01.10.1996, în baza Hotărârii Guvernului RM Nr 103p din 27.03.1996 clădirea „Casa Editurilor” a fost transmisă Direcției Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului RM la balanța căreia se află în prezent.

Actualmente în clădire sunt stabilite diferite organizații de stat și comerciale inclusiv:

Oficiul teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat, Camera Națională a Cărții din RM, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Fondul Special pentru Manuale, Editura de stat „Lumina”, Reprezentanța din Moldova a Telecompaniei „Mir”, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, Institutul de Filologie Română Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Servicii ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Publicația Periodică „Revista Economică Logos-Press”, Agenția Națională Antidoping, Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, întreprinderea „Vestmoldtransgaz”, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare, Agenția pentru Eficiență în Energetică și alte instituții publice.

Pe timpuri în clădire lucrau, creau și își editau lucrările personalităţi cu renume din domeniile artei, culturii și științei precum: poetul Grigore Vieru, poetul Dumitru Matcovschi, scriitorul Spiridon Vangheli, scriitorul Aurel Scobioală, poetesa Leonida Lari, scriitorul Tudor Palladi, scriitoarea Raisa Suveică, criticul literar, doctor în științe Gheorghe Mazilu, doctor în științe Nicolae Matcaș, doctor în filologie Dumitru Tampei, doctor în filologie Constantin Tănase, doctor în filologie Ion Dumeniuc, doctor habilitat în filologie Vasile Coroban, filologul Chiril Vaculovschi, scriitorul Arcadie Suceveanu, criticul literar Ion Ciocanu, scriitorul Iulian Filip, academicianul Nicolae Corlăteanu, academicianul Mihai Cimpoi, academicianul Boris Melnic, academicianul Alexandru Roșca, academicianul Valeriu Canțer, academicianul Ion Bostan, istoricul Iurie Colesnic, istoricul Artiom Lazarev, doctor în filologie V. Bahnaru ș.a.

Cu structurile din „Casa Editurilor” au cooperat și conlucrat: scriitorul Ion Druță, poetesa Elena Damian, compozitorii naționali Ghenadie Ciobanu, Eugen Mamot, Constantin Rusnac, cântăreața de operă Maria Bieșu, cântărețul de operă Mihai Munteanu, academicianul Sergiu Rădăuțanu și multe alte celebrități.

Clădirea au vizitat-o politicienii, preşedinţii Republicii Moldova – Mircea Snegur, Vladimir Voronin, Petru Lucinschi, Igor Dodon, cancelarul federal al Germaniei Gerhard Fritz Kurt Schröder, reprezentanți ai misiunilor diplomatice și multe alte somităţi.

18.05.2020